Schema tehnologică a silozului: ce trebuie luat în considerare, pe lângă fluxul cerealelor

14.09.2026 Notițe despre silozuri

Descărcător auto pentru recepția cerealelor la siloz

În schema tehnologică a unui siloz, fluxul principal al cerealelor este ușor de urmărit: cerealele sunt recepționate, curățate, uscate dacă este necesar, apoi direcționate către depozitare sau expediere.

În paralel, în cadrul întreprinderii se formează și alte fluxuri tehnologice. Produsele secundare și deșeurile sunt evacuate de la separatoare. În punctele de transfer se generează praf. În diferite etape trebuie controlate masa și calitatea cerealelor. În silozuri funcționează sistemele de aerare, iar echipamentele sunt integrate în trasee tehnologice automatizate.

Toate aceste procese trebuie coordonate cu fluxul principal al cerealelor încă din etapa de proiectare.

Evacuarea produselor secundare și a deșeurilor

După curățare se formează mai multe fluxuri de produs.

Fluxul principal de cereale este direcționat către depozitare sau expediere.

Produsul secundar, care mai conține o parte din produsele cerealiere, este colectat separat și poate fi utilizat ulterior, inclusiv pentru producerea furajelor combinate.

Deșeurile neutilizabile — pământ, pietre, paie grosiere, praf și alte impurități — sunt direcționate către recipiente separate pentru eliminarea ulterioară.

Prin urmare, la proiectarea secției de curățare trebuie stabilit de la început câte fluxuri rezultă, unde sunt direcționate și ce capacitate trebuie să aibă buncărele.

Evidența masei cerealelor în diferite etape ale procesului

Controlul masei depinde de operațiunea efectuată.

Pentru evidența externă se utilizează cântare auto, feroviare și cântare pentru buncăre. Pentru controlul intern al fluxurilor pot fi utilizate dozatoare gravimetrice cu funcționare continuă și cântare cu bandă.

Punctele de cântărire trebuie stabilite încă din etapa elaborării schemei tehnologice, iar echipamentele corespunzătoare trebuie incluse în specificația tehnică.

Acest lucru permite stabilirea exactă a punctelor în care întreprinderea înregistrează cantitatea de produs la recepție, în timpul transportului intern și la expediere.

Controlul calității cerealelor și punctele de prelevare a probelor

Împreună cu evidența cantitativă sunt stabilite și punctele de control al calității cerealelor.

Pe lângă laborator, schema tehnologică poate prevedea dispozitive de prelevare a probelor:

din caroseria autocamionului;
din vagon;
din fluxul gravitațional de cereale.

Descărcarea cerealelor din camion în buncărul de recepție al silozului

Tipul și locul de instalare al acestora sunt stabilite împreună cu beneficiarul încă din etapa elaborării schemei tehnologice.

Astfel, controlul calității se realizează în puncte specifice ale procesului tehnologic.

Aerarea activă a cerealelor în silozuri și buncăre

Sistemele de aerare activă trebuie proiectate exclusiv de producătorul silozului sau al buncărului. Structura recipientului trebuie să fie calculată pentru a rezista presiunii cerealelor și a aerului în timpul aerării active.

Sistemul este alcătuit, de regulă, din canale perforate amplasate în pardoseală, ventilatoare de înaltă presiune și, în unele cazuri, ventilatoare de acoperiș pentru evacuarea aerului umed dislocat.

Ventilatoarele de acoperiș pot fi utilizate și pentru ventilarea spațiului de deasupra cerealelor, pentru a preveni condensarea umidității pe structurile silozului și, în consecință, umezirea stratului superior de cereale.

Sistemele de aerare activă sunt utilizate pentru prevenirea autoîncălzirii și pentru reducerea temperaturii întregii mase de cereale.

În buncărele cu cereale umede, aerarea intensivă este utilizată pentru stabilizarea temporară și răcirea acestora înainte de alimentarea uscătorului.

În cazul silozurilor cu fund plat, scopul este diferit — menținerea masei de cereale în timpul depozitării. Prin urmare, parametrii sistemului sunt stabiliți în funcție de silozurile alese și de regimul lor de exploatare.

Principalele puncte de aspirație la silozul de cereale

Praful se formează în zonele în care cerealele sunt transportate, cad sau își schimbă direcția de deplasare.

Principalele puncte de aspirație includ:

unitățile de recepție;
punctele de transfer între transportoare și elevatoarele cu cupe;
punctele de încărcare a cerealelor în buncăre și silozuri;
punctele de descărcare din recipiente;
unitățile de expediere;
echipamentele pentru curățarea cerealelor.

Aerul încărcat cu praf din aceste puncte este direcționat către echipamentele de captare a prafului.

Prin urmare, sistemul de aspirație trebuie corelat cu amplasarea echipamentelor de transport și tehnologice încă din etapa de proiectare.

Evacuarea și eliminarea prafului după aspirație

Sistem de aspirație pentru recepția cerealelor din camioane la siloz

După separarea de aer, praful colectat devine un flux tehnologic separat.

În sistemele centralizate, praful captat este evacuat prin ecluze rotative etanșe într-un buncăr pentru deșeuri neutilizabile. Pentru transportul prafului colectat pot fi utilizate transportoare separate.

Praful captat de sistemul centralizat de aspirație nu trebuie amestecat cu cerealele destinate comercializării sau cu produsele secundare.

Prin urmare, proiectarea sistemului de aspirație include două trasee distincte: circulația aerului încărcat cu praf și transportul ulterior al materialului colectat.

Automatizarea traseelor tehnologice ale silozului de cereale

Logica de control este elaborată împreună cu traseele tehnologice.

Pentru fiecare flux trebuie stabilit ce transportoare, elevatoare cu cupe, șubere și clapete participă la funcționarea acestuia. Unele trasee pot funcționa simultan, în timp ce altele pot fi reciproc incompatibile.

Sistemul de automatizare funcționează conform acestei logici tehnologice și permite operatorului să controleze traseele, șuberele și clapetele de la un singur post de lucru.

Prin urmare, soluțiile de automatizare trebuie dezvoltate împreună cu logica procesului tehnologic.

Elaborarea schemei tehnologice a silozului de cereale

După elaborarea traseelor tehnologice principale, se efectuează calculele, se stabilesc numărul și capacitatea echipamentelor, ținând cont de amplasarea lor aproximativă, diferențele de nivel și posibilitatea utilizării echipamentelor pentru transport gravitațional.

Ulterior, schema tehnologică este reprezentată grafic.

Aceasta prezintă interconexiunile dintre echipamente și recipiente, precum și fluxurile de cereale, deșeuri și aer de aspirație.

Astfel, echipamentele individuale sunt integrate într-un sistem tehnologic complet al întreprinderii.

Concluzie

Schema tehnologică trebuie să vizualizeze fluxul produsului:

cereale → deșeuri → cântărire și evidență → controlul calității → aerare → aspirație → control automatizat.

Corelarea acestor sisteme încă din etapa de proiectare permite crearea unui complex tehnologic integrat, în care fiecare proces este interconectat cu funcționarea celorlalte.